Winter Rally Covasna a fost debutul meu in aceasta ramura a motorsportului si m-am gandit sa va povestesc si voua pe scurt din experianta mea.
Urmaresc aceasta etapa de raliu de cativa ani, visand ca intr-o buna zi sa pot lua si eu startul la ea, cu ani in urma, cand am pregatit un BMW E30, cu care multi dintre voi stiti, am participat si particip la campionate de drift in Europa. Anul trecut era cat pe ce sa il pregatesc pentru Winter Rally Covasna dar am renuntat la idee deoarece era prea dificil si trebuia reconfigurata toata masina. Pe parcurs am cumparat un Subaru Impreza, 1.8 aspirat, am schimbat motorul cu un 2.0l turbo WRX (transmisia si ambriajul au ramas cele originale ale 1.8 ului), cu gandul de a-l pregati pentru Viteza in Coasta (campionatul national, dar mai e drum lung pana acolo) asa ca anul acesta urmarind din nou pregatirile pentru Winter Rally Covasna, m-am gandit cum ar fi sa iau startul cu el, fiind si o oportunitate de a cunoaste masina. Probele desfasurandu-se pe gheata si zapada aveam nevoie de cauciucuri cu cuie de care nu dispuneam. Am cautat in stanga dreapta iar costurile lor erau peste asteptarile mele, oarecum am renuntat la idee… dar, inainte cu o saptamana de eveniment am primit un telefon de la prietenul meu, Sorin (el mi-a fost copilot la aceasta competitie) care imi spune “vom lua startul la acest raliu!”. Eu am amutit pentru cateva secunde, apoi intreband “cum, este destul de costisitor iar masina mea nu este deloc pregatita”, el mi-a raspuns ca a vorbit cu organizatorii si daca mai indeplinim unele conditii esentiale referitoare la siguranta suntem acceptati. Asa ca au inceput pregatirile contra cronometru!
Credit foto: Alex Spirov – APIX
In aceeasi zi am inceput din nou cautarile in stanga si dreapta, aveam neaparat nevoie de cauciucuri cu cuie, pe la toate cunostintele, evident timpul ne presa deoarece o comanda pentru anvelope noi era aproape imposibil de onorat. Intr-un final, apeland la toate cunostintele, am gasit un set de cauciucuri corespunzatoare, second hand in stare foarte buna, care au calcat deja pe probele speciale cu un an in urma la Winter Rally Covasna. Restul pregatirilor am reusit sa le terminam in timp record. Ba chiar am fost norocoasa sa ii am alaturi pe partenerii prezenti in grafica de pe Subaru carora le sunt mai mult decat recunoscatoare pentru sustinerea si increderea acordata!
Joi dimineata am plecat cu entuziasm spre Covasna, povestind ore in sir cu Sorin despre cum va fi, dar vineri dimineata, realizand ca tot ce noi ne-am imaginat a fost un fleac fata de ce urma sa se intample.
Vineri dimineata am pornit in recunoasteri pe probele speciale pentru a realiza dictarea pentru urmatoarele 2 zile de concurs. Neavand o masina de recunoastere am pornit cu masina de transport, un Transporter T5 platforma, care era foarte greu de controlat pe gheata. Mergand cu viteza de 10 km/h era un calvar, nu prea ne puteam concentra sa facem o dictare deoarece eram concentrati mai mult in a tine masina pe drum. Aproape de capatul PS1 unde se facea intoarcerea eu si Sorin eram epuizati, vazand ca ne intersectam cu un echipaj, eu i-am oprit intrebandu-i cu o oarecare disperare daca nu ne pot lua si pe noi cu ei cateva probe macar sa vedem despre ce este vorba, iar ei au acceptat. Le multumesc baietilor, ii felicit pentru podium si felul in care au parcurs probele in concurs, mai mult de atat, le multumesc pentru rabdarea cu care ne-au raspuns la toate intrebarile legate de PS-uri si CO-uri.
Ajunsi la dictare, ah, avand in vedere ca eu si Sorin nu am mai trecut niciodata prin asa ceva, era un dezastru, am facut-o foarte complicata si, din pacate, neterminand parcurgerea in recunoasteri a tuturor probelor, spunandu-mi “asta e, voi merge foarte atenta si fara dictare”. Se intuneca iar noi trebuia sa ajungem jos in Covasna pentru inspectia tehnica. Dupa ce am trecut de toate formalitatile am intrebat un prieten daca el si echipajul lui are dictare pentru probele la care noi nu am ajuns in recunoasteri. Acesta mi-a raspuns ca o au, dar poate nu suntem familiarizati cu stilul lor. Eu am zis, ok, mai rau nu poate fi, avand in vedere ca eu nu am dicatare de fel pentru acele probe. Sorin a fotografiat cu telefonul dicatrea la probele care care ne lipseau, dar si pentru celelalte probe speciale pe care noi deja le aveam dar voiam sa le comparam pentru a invata cum sa procedam pe viitor.
Ajunsi la hotel, imediat am inceput sa facem caietul de dictare pentru fiecare proba in parte, dupa care am incercat sa dormim putin, lucru care a fost imposibil din cauza emotilor, dorindu-ne sa termiam cu bine acest raliu, nestiind in totalitate ce ne asteapta.
Sambata dimineata la ora 6 am plecat spre Comandau unde trebuia sa ne instalam in parcul service si sa ne pregatim pentru start.
Am pontat la primul CO si am pornit spre CO start unde am asteptat sa primim startul. Cand mi-a venit randul si am vazut ca mai am un minut pana la start, secundele trecand atat de repede, tot ce imi aminteam era ca am venit aici sa invat, sa progresez, dar in primul si primul rand sa termin cu bine toate probele, sa ajung la finalul ultimei probe, PS10!
Credit foto: Attila Szabo
PS1 “START” spune copilotul! Si am plecat! Probabil primii kilometri i-am parcurs ca nimeni altcineva vreodata, imi spun eu si acum. Aveam o oarecare teama, nu stiam cum prind cauciucurile cu cuie, nu stiam cum se comporta la franare asa ca am decis sa o iau progresiv. Zis si facut, dupa cateva viraje am inceput sa ma acomodez cu aderenta, masina, dictarea, apasand mai curajos pedala de acceleratie si fiind uimita cum masina mea parca devenea una cu mine, ma asculta si mergea exact unde imi propuneam. “Woa Sorin, incep sa ma prind” … el continua dictarea foarte concentrat de parca nici nu ma auzea, dar oare ma auzea? Viraj dupa viraj, am ajuns la finalul probei speciale 1, fericita il intrebam pe Sorin cum i s-a parut, el raspunzandu-mi prompt “stai sa ajungem in timp la urmatorul CO, inca nu s-a incheiat!”. Eram fericita, dar ingrijorata deoarece aveam de parcurs drumul de legatura si nu stiam daca ne incadram in timp, dar tototusi bucurandu-ma ca pe acest drum de legatura mai pot capata ceva experienta, deoarece va face parte dintr-o viitoare proba speciala. La un moment dat imi apar in fata masinile concurentilor care asteptau la rand pentru startul la PS2. Atunci am suflat usurata vazand ca m-am incadrat in timp.
PS2 era o proba mai scurta, startul s-a dat la aproximativ jumatatea lui PS1. Eram din ce in ce mai increzatoare, abordand fiecare viraj din ce in ce mai bine! Am terminat cu bine si PS2.
Pe PS3, dupa ce am luat startul, am observat ca Sorin se opreste din dictare. Intrebandu-l ce se intampla, de ce nu spune nimic, virajele nu corespundeau cu ce avea el acolo, asa ca mi-a spus sa merg la vedere, incercand sa ma avertizeze dupa cum vede si el, in aceasta proba am auzit de cele mai multe ori cuvatul atentie, am mers destul de precaut dar am ajuns la final chiar foarte bine!
Ps4 si Ps5 le-am parcurs chiar cu zambetul pe buze lasand la o parte grijile pentru zgomotele venite de la suspenia care au inceput sa bata din ce in ce mai tare.
Ajunsi la PS6 imi faceam griji ca suspensia va ceda si l-am intrebat pe Sorin daca el crede ca putem termina si ziua 2 asa. Mi-a raspuns ca nu, sa ne bucuram ca terminam cu bine ziua 1… dar eu imi doream atat de tare sa iau startul din nou ziua urmatoare. Pe PS6 am dat totul, totul pe care l-am putut invata in celelate probe din acea prima zi si asta s-a vazut si la final, timpul cu care am parcurs proba era unul destul de bun!
Am incheiat ziua de sambata si eu si Sorin eram fericiti ca nu am avut nici un eveniment neplacut, ba chiar mai mult terminand a 20 a din 31 de concurenti care au luat startul in acea zi de sambata, 16.01! Fericirea mi-a fost intrerupta indata cu gandul la ziua de duminica, unde Sorin mi-a precizat ca suspensia nu va tine. Mi-ar fi placut sa am o echipa alaturi de mine, sa ridicam masina si sa rezolvam probema, dar nu aveam nici echipa nici suspensie de rezerva, Sorin repetand ca daca decid sa iau startul asa, el nu este de acord sa imi fie copilot. Dar, dupa cateva discutii, am cazut de acord sa luam startul in acele conditii, deoarece avem doar de invatat si de experimentat, cu rele si bune!
Winter Rally Covasna ziua 2:
Dis de dimineata am pornit din nou spre Comandau, ningea puternic, gheata era acoperita cu un strat destul de mare de zapada. Ajunsi la parcul service, urma sa luam startul pe prima proba PS7, acolo unde nu reusisem sa facem recunoasterea iar dictarea era imprumutata. Dupa ce am luat startul si am inceput sa apas pedala de acceleratie, simteam ca aderenta nu mai este cea care era cu o zi inainte, era multa zapada iar masina derapa pe viraje. Am terminat cu bine PS7, unde urma sa ne regrupam pentru Ps8, dar din cauza unor incidente care au avut loc pe proba speciala (iesiri in decor ale unor colegi) startul nostru a fost amanat din motive de siguranta. Am asteptat o lunga perioada de timp pana cand ni s-a dat startul pe PS8. Aceasta proba era in sens invers a lui Ps7, motiv care mi-a dat mai multa incredere deoarece vazusem odata proba. Am ramas surprinsa de cat de bine era facuta dictarea, ceea ce este un plus pentru noi ca data viitoare sa ne organizam mult mai bine. Am incheiat cu bine si aceasta proba, pornind spre parcul service de unde urma sa pornim pe urmatoarele doua probe, PS9 si PS10. Timpul a fost scurt si ne-am aliniat la start.
Credit foto: Attila Szabo
Ps9: Proba era lunga si imi doream ca suspensia sa nu cedeze pe parcus, ninsoarea era din ce in ce mai abundenta iar pe jos se asternea un start tot mai gros de zapada. Spre fericirea mea, deoarece nu am fost primul concurent la start, urmele celorlate masini mai degajau zapada, asta facand mult mai usara parcurgerea acestei probe, viraj dupa viraj, am ajuns la finish, surprinsa de cat de repede am parcurs aceasta proba in comparatie cu ziua precedenta, care era aproape identica cu o proba anterioara! Super am spus, mai avem o proba, PS10 si am terminat raliul, dar in mintea si inima mea aveam un regret ca se termina atat de repede experienta mea, as fi vrut sa mai existe o zi de probe speciale si masina mea sa fi fost mai bine pregatita!
PS10: Am luat startul la aceasta proba destul de increzatoare, cunoscand deja traseul. Parcurgerea parea sa fie mult mai dificila decat in ziua precedenta, deoarece zapada asternuta imi dadea dificultati in a tine masina acolo unde imi doream, trageam de masina, trageam si de mine, ma luptam cu timpul meu in primul rand si asa a aparut inevitabilul: dupa un stanga 3 pod, lucru pe care mi-l amintesc foarte bine, masina a plecat spre exterior, eram in treapta a 3-a, am ajuns rapid intr-un sant de unde am fost aruncati spre cateva trunchiuri de copaci, taiate, pe care le-am lovit cu roata dreapta fata si pragul din dreapta iar masina aproape ca s-a oprit pe loc. Fara ezitare, am bagat in treapta intai si am iesit din nouu pe drum, dar am observat imediat ca directia de la Subaru a fost dereglata si masina tragea dreapta. I-am spus lui Sorin ca ceva nu este in regula iar el mi-a spus sa continuam dar sa fiu mai precauta, iar asa am parcurs mai bine de jumatate din proba. Putin mai in fata de incidentul meu am intalnit masina echipajului bulgar, tot un Subaru, intoarsa pe “tavan”, baietii mi-au dat OK ul si am continuat proba.
Ajunsi la finalul lui PS10, un domn de la ultimul CO la care ne-am oprit ne-a spus: “FELICITARI, ATI TERMINAT RALIUL” …. Asta era tot ce voiam sa aud, asta mi-am propus, nu era nimic mai presus in inima mea decat sa ajung la final, sa invat, sa capat experianta, sa vad cum este la un raliu in spatele volanului! AM REUSIT, chiar am terminat primul nostru raliu, din 23 de concurenti care au luat startul duminica, noi ne-am clasat la final pe locul 17 la general, iar la clasa 11, unde am participat, am terminat pe pozitia a 4-a. Normal, mi-as fi dorit mai mult, dar cu siguranta in urma acestui raliu stiu mai bine cum sa ma pregatesc pentru data viitoare, atat tehnic cat si psihic! Si da, voi reveni cu mare drag!